"Sa nu crezi ca esti singurul care are o putere, nu. Asa cum tu poti manipula focul acela albastru asa pot eu manipula umbrele devenind invizibil pentru ochii oamenilor. Dar eu, spre deosebire de tine nu m-am nascut cu asemenea puteri. Le-am dobandit dupa ce am invins un demon puternic." A inceput acel batran sa imi explice. Avea o coada impletita in spatele capului inspre ceafa dar in rest era chel si avea o sabie in mana pe care o folosea pe post de baston. Avea barba si o privire ce te putea ingheta intr-o secunda. Din privirea lui iti dadeai seama ca este un om cu o foarte mare experienta in orice domeniu. "Asa usor de surprind? Nu ai vazut nimic inca. Ai multe de invatat tinere si nu destul timp la dispozitie." Timp? Pentru ce aveam nevoie de timp? Ce trebuia sa se intample? Si ce legatura are cu mine? Nu am reusit decat sa murmur un "Poftim?" dar nici nu am terminat cuvantul ca deja batranul imi raspunse: "O sa aflii totul in curand. Pana atunci Emily te va duce in camera ta. Instaleazate acolo si vom vorbi dupa cina. Doar esti invitatul nostru nu?" Apoi s-a intors si a plecat. "Haide cu mine" imi spune Emily in secunda urmatoare. Am urmarit-o pe un culoar intunecat. Nici unul dintre noi nu a zis absolut nimic pe drum. Pasii se auzeau pe coridorul stramt cu un ecou nemaintalnit. Intr-un final am ajuns la o usa imensa de lemn. Emily deschise usa si ma invita inauntru. "Aici vei sta tu. Daca ai nevoie de ceva camera mea este exact vis-a-vis. Ai haine si de toate in dulap, o sa iti vina toate fara nici o problema. Baia este in capat pe dreapta. Daca ai nevoie de orice nu ezita sa ma chemi." imi spune aceasta cum am intrat in acea camera. Incaperea era imensa, puteau locuii lejer vreo 3-4 persoane in ea. "Toate astea sunt pentru mine?" am intrebat cu o voce sfioasa. "Da, totul a fost facut special pentru tine la cerintele bunicului meu. El era batranul care te-a salvat ca sa zic asa." "Bunicul tau?" intreb cu o voce nesigura. "Da, bunicul meu. Cand tatal meu a murit acum multi ani el m-a crescut si m-a invatat tot ce stiu. Apropo, imi cer scuze pentru incidentul de astazi, nu stiam ca tu esti invitatul pe care il asteptam de atat de mult timp" Imi raspunde ea. "Cum adica?" intreb eu nedumerit. "Bunicul stia ca o sa vii, era sigur de asta, dar nu stia cand mai exact. Cand a vazut ca tot mai multi demoni vin in lumea noastra si-a dat seama ca a sosit momentul ca si tu sa apari. Dar restul iti va spune el, trebuie sa ne pregatim amandoi pentru cina asa ca nu te mai retin." imi raspunde Emily dupa care imi zambeste si pleaca spre camera ei care era vis-a-vis de a mea. Exact cum mi-a spus. "Sa te imbraci frumos pentru cina, poate si dansam" Imi zice ea dupa care imi zambeste din nou si inchide usa camerei. Dans? Eu nu dansez, nici macar nu stiu sa dansez. Intru sa fac un dush dupa care ma arunc in pat si ma uit la tavan. "Oare ce se intampla aici?"